Schimbare, schimbare, schimbare!

Sătulă de gazele de eșapament și de lipsa locurilor de parcare, Kiki se hotărăște să se mute la țară. Într-o clădire veche, pe malul unui lac, unde să își deschidă o pensiune. Dar cu trei săptămâni înainte de inaugurare, totul era un dezastru. Iar grădina de zarzavaturi bio – doar un pustiu. Fără să stea pe gânduri, Caroline, Eva, Estelle și Judith pornesc în ajutorul lui Kiki și nimeni nu le poate despărți. Cu excepția lui. Un bărbat șarmant, cu agenda încărcată.

* * *

„Totul rămâne neschimbat“, așa suna promisiunea făcută de doamnele de marți în ziua mutării. Dar lucrurile se schimbaseră cu totul. Aproape pe nesimțite, marțea lor dintotdeauna dispăruse cu desăvârșire. Caroline fusese desemnată avocat din oficiu într-un spectaculos dosar de răpire, Estelle era ocupată zi și noapte să își repună soțul în circulație după o criză de slăbiciune, iar Eva se zbătea pe toate fronturile. Când, un SMS de la Kiki le-a făcut să ia o hotărâre fără amânare: „Dacă din întâmplare aveți puțină vreme, mi-ar prinde bine o mână de ajutor. Acum.“ Eva o cunoștea pe Kiki de când abia împlinise optsprezece ani și știa că are talentul nemaipomenit să vadă mereu, în toți și în toate, doar partea bună. Mesajul ei putea să însemne doar: E groasă. Am nevoie de ajutor. Imediat.

– Doamna Seitz, doamna Seitz…, s-a auzit Caroline strigată de o voce agitată, de pe culoar.

În aceeași clipă, ușa s-a dat de perete. În birou a intrat ca o furtună o făptură străveziu-lividă, cu pelerina fluturândă și albă la față, ochi negri ca tăciunele și buze liliachii. Pe stafie o chema Nora și era noua ei internă. Avea note extrem de bune și maniere și gusturi care pretindeau înțelegere. Nora își imaginase noua sa carieră ca asistent de avocat sub influența serialelor americane, prin urmare viața de birou de până în prezent o dezamăgea enorm. Prea multe hârtii, prea puțină adrenalină. Caroline nu o văzuse niciodată atât de însuflețită ca acum. Nora agita de zor o scrisoare.

Caroline și-a dat seama imediat despre ce era vorba. Un mesaj de amenințare. Încă unul.

„Te omor cu mâna mea“, scria pe hârtie cu litere roșii, scurse.

– E sânge? a izbucnit Nora, în culmea agitației.

I se vedea limpede entuziasmul că în sfârșit se întâmpla ceva ca în CSI (Crime și investigații).

– Marker roșu, a spus Caroline, după ce a apropiat scrisoarea de nas.

Autor

Monika Peetz s-a născut în 1963, în Germania. A studiat germanistica, științele comunicării și filozofia la Universitatea din München. După excursuri în advertising, în dramaturgie și în lumea editorială, din 1990 este redactor la Bayerischer Rundfunk în redacția de film, iar din 1998 a devenit autoare de romane cu un imens succes.