Poet, eseist, dramaturg, critic de artă, Zbigniew Herbert (1924-1998) este considerat, alături de Wisława Szymborska, Czesław Miłosz sau Tadeusz Różewicz, unul dintre cei mai importanți poeți polonezi ai secolului XX. A debutat în perioada dezghețului stalinist cu volumul Coarda de lumină (1956). A obținut zeci de distincții literare, printre care Premiul Herder (1973) sau Premiul T.S. Eliot (1995). A fost propus pentru Premiul Nobel. A oferit sprijin opoziției poloneze în perioada comunistă, iar la lecturile sale publice audiența era formată din mii de oameni. În 1993, devine membru al Academiei de Arte și Științe din SUA.  Cărțile sale au fost traduse în peste 40 de limbi.

Considerat unul dintre marii poeți ai secolului XX, Zbigniew Herbert face parte dintre cei mereu analizați în speranța că îi va putea fi descoperit secretul fluxului subteran de emoție abia bănuit. Poezia lui este o înaintare logică din cuvânt în cuvânt, din piatră în piatră, până într-un loc în care sensul se deschide deodată neașteptat deasupra golului și se oprește ținându-și respirația.

Ana Blandiana

Dincolo de mitul jertfei pe care îl impune arta, poezia lui Herbert dezvăluie revolta împotriva transformării în ruine a valorilor sau a trecerii lor în uitare. Cu precădere, ciclul Domnul Cogito se constituie într-o convingătoare demonstraţie poetică a necesităţii imperativelor morale. Fără memoria semnificaţiilor etice, gesturile şi faptele culturale devin simple elemente decorative. Realitatea capătă sens şi încărcătură emoţională atunci când este trecută prin filtre raţional-morale. Sistemele totalitare, aşa cum rezultă din mai multe versuri, au lovit tocmai în aceste categorii fundamentale ale fiinţei umane.

Herbert este un poet al compătimirii şi al înţelegerii suferinţei umane individuale, şi nu adept al sacrificării individului în numele unor deziderate istorice şi ideologice.

Din această conştiinţă lirică decurge practicarea unei poezii esenţializate, moderne, lipsite de ornamentaţie inutilă, cu un mesaj subtil şi polisemantic, încărcat de idei.

Constantin Geambașu