„Un roman superb, greu de egalat ca asceză stilistică, cu o voce matură, detaşată, absolut unică. Asemeni unui fotograf nostalgic, naratorul restaurează negativul unei vieţi mărunte, dramatice şi emoţionante prin simplitatea ei. Într-o dimineaţă, Pavel hrăneşte găinile şi se urcă în tren… O singură zi şi două sute de pagini în care personajele par să vorbească despre nimicuri, scot bani de la bancomat, se ceartă, fumează, se împacă sunt suficiente pentru a face radiografia completă a unei generaţii şi a unei ţări.” (Tatiana Ţîbuleac)