O lume a obiectelor inutile, a ritualurilor inutile, a conceptelor inutile. A relațiilor inutile, a acumulărilor inutile, a exuberanțelor inutile. Un desăvârșit de util spectacol al inutilității mondene, moderne și devoratoare, în căutarea fericirii, mereu pe drumuri greșite și lungi, din ce în ce mai lungi, când bucuria se află atât de aproape, încât nu reușești să o vezi, și lupta împotriva zădărniciei devine, de fapt, o artă secretă.

Eternele articolele de lux (parfumuri și stofe „fine“, sau călătorii „exclusiviste“) au ajuns de o desăvârșită banalitate și la îndemâna oricui, spre disperarea celor bogați – iar situația s-a răspândit cu repeziciune, transformându-se în sursă de inspirație pentru Hollywood (American Psycho sau Fight Club). În epoca în care totul a devenit disponibil oriunde și oricând, industria de lux e obligată să își imagineze noi și noi strategii, cum ar fi rarefierea artificială, cu scopul de a lăsa impresia unor produse tot mai greu de obținut. La Paris, un turist asiatic sau rus își poate cumpăra cel mult două genți de la Louis Vuitton.

Dorința de a rămâne cu orice preț în apropierea unui suveran, prin etalarea unui fast frapant, a ruinat nobilimea franceză și engleză, ale cărei averi s-au transferat către clasele aflate în ascensiune. Luxul s-a dovedit dintotdeauna un agent al transformării sociale și economice, prin crearea unor necesități și a unor ramuri economice inexistente până atunci.

Luxul de ieri devine necesitatea de mâine. Cu granițe greu de stabilit.

Abundența este atributul civilizației. De ce ar mai fi nevoie de furculiță, dacă se poate mânca și cu degetele? Nevoia de abundență reprezintă impulsul fundamental al civilizației umane. Din nevoia de a îndesa, din timp în timp, ceva în gură s-au atins culmile artei culinare. Din nevoia de a lupta pentru supraviețuire s-au dezvoltat idealurile eroismului, ale martiriului, ale sacrificiului de sine, ale cavalerismului și ale confruntării oneste. Din dorința de a ne apropia trupurile și de a ne bucura de atingerea lor am născocit iubirea, ce poate fi atât de intensă,  încât uneori e capabilă să renunțe chiar la propria ei împlinire.

De abundență te poți bucura cu adevărat doar dacă nu ai parte de ea tot timpul.

Autor

Contele Alexander von Schönburg, jurnalist monden și scriitor, s-a născut pe 15 august 1969 și este fiul contesei Beatrix Széchenyi von Sárvár-Felsovidék și al contelui Joachim von Schönburg-Glauchau.

Din anul 1999 este căsătorit cu prințesa Irina Verena de Hessa, nepoata prințului Christoph de Hessa și stră­nepoata reginei Elisabeta a II-a.

Împreună au trei copii: Maria-Letitia, Maximus Carolus Joachim Maria și Valentin Polykarp Joseph Maria. Sunt descendenți direcți ai reginei Victoria și stră-stră-strănepoți ai prințesei Margareta de Prusia, mezina împăratului Frederic. Din pricina confesiunii lor catolice, copiii au fost excluși de la succesiunea la tronul britanic.